Amurgul violet domina oraşul
Un vant ce suflă supărat
Un copac ce reprezintă frumosul
Un om pe o banca sta îndurerat...
O pasăre zboară spre abis
O frunza cade lent
Iar eu mă trezesc din vis
Privind amurgul violet
Strada e pustie
Asemeni sufletului lui
Doar un felinar o tine vie
Amurgul nimănui....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu